Forumul Romania Juna – grupul de expertiza Identitate Nationala

10Aug11

Despre

Evenimentul are două părți principale:

• Forumul România Jună – 12-14 august 2011 – va avea loc la Institutul Bancar Român, cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR). Cu circuit închis, reunește experți români selectați pe bază de aplicație în 11 grupuri de expertiză, care au ca scop trasarea Programului România Jună, un document care va sintetiza principalele direcții de dezvoltare pentru România, propus și asumat de tineri români.

• Pelerinaj Mănăstirea Putna – 140 de ani – 15 august 2011. Sunt invitați toți tinerii români din țară și din străinătate. Se vor prezenta concluziile Conferinței România Jună, se vor depune coroane de flori și se vor serba cei 140 de ani de la primul congres al studenților români de pretutindeni.

Și trei obiective majore:

• Reunirea a peste 100 dintre cei mai buni tineri specialiști români din țară și din străinătate;

• Definirea și promovarea unei noi viziuni naționale de dezvoltare care poate fi asumată de tineretul român de pretutindeni;

• Sărbătorirea a 140 de ani de la primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni pe 15 august 2011, la Mănăstirea Putna (jud. Suceava)

Grupul de Expertiză – Identitate Națională

De peste o sută cincizeci de ani, principalul subiect de dezbatere intelectuală la români este identitatea națională. “Specificul național” rămâne una dintre temele esențiale după care se poate ordona o intreaga istorie intelec­tuală și politică autohtonă. De la culegerile de folclor pașoptiste până la dezbaterile televizate ale secolului XXI, numitorul comun este dat de atracția intero­ga­ții­lor identitare. Odată cu revoluţia din 1989, faţada comunismului a căzut, împreună cu valorile false pe care le promova. Problema care se pune, mai ales pentru generația noastră, este în ce direcţie se orientează noile valori, reprezentarea socială şi a identităţii noastre ca popor – valorizarea sau devalorizarea acesteia. În perioada actuală se înregistrează de fapt o criză de valori la nivel macro şi microsocial, care se răsfrînge şi asupra identităţii colective a românilor. Poate ca unii dintre noi ne-am făcut iluzii că, după integrarea noastră cu acte în regulă la 1 ianuarie, 2007, Romania va deveni ca prin minune o țară autentic euro­peană, îmbibată de spirit european si de valori europene. Așteptat cu speranță nai­vă, miracolul nu s-a produs iar contramoralitatea insipidă şi egoismul individual domină, sunt încurajate, sprijinite şi promovate în continuu. Presiunea constantă la care este supusă România şi românii din toate punctele de vedere: economic, politic, social, ideologic, pot încuraja în mintea noastră uitare, superficialitate, ignoranţă. Grupul RO dorește să stabilească importanța identității noastre naționale în contextul globalizării accelerate, dar și principalele dimensiuni ale românismului contemporan şi a valorilor naţionale autentice.

Tema Generală: Elaborarea unei strategii de restabilire a echilibrului valorilor autentice romanesti pentru a dinamiza procesul de redobândire şi conştientizare a identităţii noastre naționale şi a consolidării bazelelor societății româneşti, care în ultimii ani pierde teren în faţa valorilor consumeriste. Acest proces nu se poate realiza decât într-o Românie democratică, care garantează drepturile și libertățile tuturor cetățenilor ei.

Strategiile se doresc a fi deasemenea soluţii pe termen mediu şi lung în procesul de renaştere naţională şi promovare a valorilor cetățenilor României. Întrebarea esențială rămâne: care este sensul identității naționale într-o lume globală, sau ce înseamnă astăzi românismul integrat în universalitate?

Domenii de discuţii

• Limba Română – emblema românismului şi a ideilor culturale românești

• Ţinuta lingvistică şi estetica ca prestanţă intelectuală.
• Liantul indispensabil al românilor de pretutindeni.
• Mari poeţi şi scriitori.

• Credința

• Importanța ortodoxiei, dar și a alor religii, în istoria României.
• Mari duhovnici şi învăţăturile lor.
• Rezistenţă şi represiune în România comunistă.
• Rolul Bisericii în viaţa familiei româneşti şi în viitorul specificului naţional.
• Diversitate religioasă și integrare culturală și socială.

• Istoria:

• Arborele genealogic al naţiunii române.
• Strămoşii – părinţii naţiunii.
• Identitate teritorială.
• Valoarea culturii dacice și influențele Imperiului Roman.
• Valoarea bogăţiei arheologice (e.g.: Sarmizegetusa Regia, Placuţele de la Sinaia, Tezaurul României)
• Repere: razboiul pentru Independenţă, Marea Unire de la 1918, Revoluţia 1989.
• Valoarea luptei înaintaşilor noştri pentru păstrarea identităţii naţionale (e.g. Avram Iancu, Stefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu etc.).

• Contextul actual:

• România – membru al Uniunii Europene – legături spre vest și est, interacțiuni, relații bilaterale și multilaterale.
• Reabilitarea termenului de patriotism în contextul unui sistem democratic modern, adaptat secolului XXI.
• Diferențierea între sentimentul de patriotism — prezență constantă și consistentă în majoritatea țărilor dezvoltate (SUA, Franța, Marea Britanie, Japonia etc.) — și fenomenul periculos al naționalismului extremist sau totalitar, responsabil de erodarea valorilor românești în special pe timpul dictaturii comuniste.

Mândria şi conştiinţa naţională se manifestă în obiceiuri şi tradiţii, în portul şi arta populară, în culorile naţionale, în conduita armatei române ca apărătoare a țării noastre, în muzica marilor compozitori români precum şi în cea traditională, în operele marilor scriitori şi poeţi ai poporului nostru, în toate inovaţiile stiinţifice ale cercetătorilor români renumiţi pe plan mondial.

Astfel apar o serie de întrebări care în contextul actual necesită răspunsuri urgente:

1. Care este RESPONSABILITATEA generaţiei noastre?
2. Care este rolul generatiei noastre pe scena istoriei Romaniei?
3. Cum se poate realiza solidaritatea tinerilor români—atat de acasa cat si de peste hotare—in jurul unor valori comune si obiective de interes national?
4. Cum poate ajuta intarirea valorilor naționale la conturarea unei viziuni de dezvoltare  pe baza problemelor si solutiilor identificate in cadrul Forumului Romania Juna?
5. Care sunt contribuțiile concrete—atât la nivel de elite intelectuale cat si la nivel al populatiei—pe care le poate aduce generatia noastră la dezvoltarea Romaniei?
6. Care sunt domeniile in care tinerii romani ar putea avea o contributie majora in consolidarea interesului national?
7. Care este perceptia tinerelor elite romanesti asupra identitatii nationale? Cum pot fi valorificate perceptiile pozitive, diversitatea, principiile democratice și ale Statului de Drept, și cum pot fi combatute scepticismul si apatia; ignoranța și superficialitatea; extremismul și populismul?
8. În ce cadru ar trebui continuate discutiile pornite cu ocazia Forumului Romania Juna?
9. Unde și in ce formula va avea loc urmatorul Forum Romania Juna?
10. Cum ar putea fi imbunatatit Forumul Romania Juna pentru un si mai mare impact asupra dezvoltarii pe termen scurt, mediu si lung al Romaniei?
11. Ce alte domenii de importanta nationala ar trebui adresate pe viitor?

Fiecare prezentare sau intervenţie a experţilor prezenţi va urmări aceeași structură:

• alegerea 1-2 probleme principale din unul din domeniile de mai sus.
• identificarea obstacolelor şi problemelor în contextul actual.
• propunerea unor soluții (realiste) pe termen mediu şi lung.
• estimarea (bazată pe experiența personală) a fezabilității lor.

Rolul moderatorilor este aceala de a sintetiza ideile discutate şi de a canaliza dezbaterile. Concluziile vor duce, sperăm, la crearea unui document care să conţină un plan de restabilire a echilibrului valorilor noastre ca popor,  pentru viitorul României şi a românilor de pretutindeni.

Alături de alți tineri din acest grup de expertiză face parte și Echipa www.fenomenulpitesti.ro

• Alin Mureşan este expert al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Absolvent al Facultăţii de Jurnalistică din Cluj Napoca (2006) şi masterand al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, a scris şi editat mai multe volume despre represiunea din perioada comunistă: Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate (2007; 2010); Casa terorii (2010), Experienţe carcerale în România comunistă, vol. I-V (2007-2011). Este scenaristul şi producătorului filmului „Demascarea” (2011, regia Nicolae Mărgineanu), iniţiatorul şi coordonatorul site-ului www.fenomenulpitesti.ro.

• Ionuț Trandafirescu este argeșean, absolvent al Universității din Pitești, specializarea Inginerie Economică Industrială. A pus bazele Editurii FILOS și este Secretar General al Fundației Sfinții Închisorilor din Pitești. A colaborat cu diverse publicații și este membru și responsabil zonă online al revistei de cultură creștină și politică Rost și al Asociației Rost, București. Face parte din echipa redacțională a revistei OrthoGraffiti și este coordonatorul proiectului internațional de fotografie Orthphoto în România. Membru în echipa www.fenomenulpitesti.ro. A câștigat diverse premii pentru grafică și desen.  Consideră că: „O țară fără memorie este o țară supusă eșecului istoric. De aceea recursul la memorie este vital pentru țara noastră. Recunoașterea suferinței și rezistenței din timpul represiunii comuniste, spre exemplu, are o încărcătura fantastică în plan internațional, România fiind un exemplu în acest sens.”

Filed under: Adevaratii mari romani, Anunturi.Evenimente, Atitudine, Prin fereastra temnitei, Romanesc si Romanisme, Suferintele Poporului Roman   |  1 Comment