Despre opera lui Caragiale – Nicolae Steinhardt

18Iul09

Chilia-N_-Steinhardt_13

Publicarea lucrarilor parintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia, Jurnalul fericirii, Primejdia marturisirii, Daruind vei dobandi,  a dat culturii romanesti o noua dimensiune. Aceste lucrari au fost mult discutate si analizate, iar in momentul de fata ele se bucura de o enorma popularitate in Romania. In paginile lor romanii gasesc nu numai frumusete si informatie, ei afla acolo sfat, dragoste si semn. Caci existenta parintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia a stat, asa cum singur a spus-o in repetate randuri, sub semnul unei duble iubiri, fara hotar si fara conditie, pentru ortodoxie si pentru neamul romanesc. Toate temele principale, care mai apoi au fost dezvoltate si adaugite, din opera parintelui Nicolae Steinhardt au fost anuntate intr-un studiu al lui ramas mai putin cunoscut.

Incercare asupra unei interpretari rationale, publicat in revista Ethos (redactori Ioan  Cusa si Virgil Ierunca), caietul II, Paris, 1975, p. 108-151. Studiul cu pricina a fost semnat Nicolae Niculescu, pseudonim folosit de  Nicolae Steinhardt pentru lucrarile publicate in Occident in anii comunismului sau difuzate la postul de radio „Europa Libera“  in aceiasi ani.  Autorul isi incepe studiul amintind ca el a fost intocmit in amintirea zilelor de exaltare petrecute intr-o celula de la Jilava in primavara anului 1960. Erau zilele in care, dupa ce infruntase torturi cumplite cu un curaj uluitor, Nicolae Steinhardt primise Taina Sfantului Botez in ortodoxie intr-o celula din triajul penitenciarului Jilava.  

 In acest studiu, Nicolae Steinhardt a cautat sa dovedeasca limpede ca Scrisoarea pierduta nu este o simpla comedie si o extraordinara realizate dramaturgica, ci, in egala masura, daca nu mai mult, o oglinda a sufletului romanesc. Spunea parintele Nicolae: „Actul al IV-lea este acela unde,  pentru cine are ochi de vazut, urechi de auzit si inima sa-i bata , autorul Scrisorii  salta peste comedia de moravuri… si ne duce cu iuteala mare, in mars fortat — uimiti, incantati, emotionati (vezi lacrimile) in lumea care nu mai e a unei realizari teatrale, ci a marii arte, unde se decodeaza sufletul omenesc, in cazul de fata romanesc. Ce-i aceasta lume si care-i punctul precis din care incepe si se arata privitorului? E lumea minunata a echilibrului romanesc, iar de aratat se arata in punctul magic in care Catavencu isi cere iertare si coana Joitica il iarta…

Actul al IV-lea e totul si duce de-a-dreptul la izvoarele romanismului“ (p. 112-113).

De aici mai departe, paragraf dupa paragraf si capitol dupa capitol, Nicolae Steinhardt explica ce era acea lume a esentei romanesti. Autorul arata limpede ca cele ce le spune sunt si declaratii de dragoste (in vorbele lui, „cri de coeur“) fata de ortodoxie si neamul romanesc. in aceasta dubla iubire a lui Nicolae Steinhardt pentru cele de sus, ortodoxia, si cele din realitatea imediata, neamul romanesc, se poate vedea perfecta intelepciune a unui adevarat crestin. Aceasta dubla iubire nici nu putea fi altcum si este extrem de pilduitoare azi. Sunt atat de multi cei din jurul nostru care se grabesc sa vorbeasca entuziasti despre virtutile cutarei idei si cutarui sistem si care, cu egal entuziasm, se grabesc sa-i blameze pe oameni. Parintele Nicolae Steinhardt de la Rohia a stat deasupra acestei ispite. El a stiut bine ca cel care afirma ca il iubeste pe Dumnezeu, dar care dispretuieste creatia Lui, minte si ca, in fapt, un asemenea individ nu lui Dumnezeu se inchina, ci unei false imagini zamislita de neputincioasa indrazneala a propriei sale închipuiri. In lumea descrisa in actul al IV-lea al Scrisorii pierdute, Nicolae Steinhardt spune ca romanii apar ca popor al dreptei socotinte, al judecatii chibzuite si al masurii.

Un popor al  crestinismului trecut in sange care nu a ingaduit teoriilor sa inlature credintele.

Dupa parintele Nicolae Steinhardt, romanii sunt, mai mult decat orice, echilibrati si asta inseamna capacitatea de a ierarhiza actiunile omenesti, de a intelege ca pana si in interiorul raului exista o ierarhie, de a pricepe ca adesea „o impacare stramba este mai buna decat o judecata dreapta“.

Caci dreptatea absoluta (scopul dintotdeauna al extremistilor si fanaticilor) este si ramane natanga atunci cand nu este insotita de mila.

Adevarul si Binele nu pot fi abstractizate si idolatrizate, ci trebuie privite in complex si in relatie.

  

Calugarul care a mintit spre a salva o viata este mantuit, caci a ierarhizat cu dreapta socoteala indatoririle. Sentimentele pozitive, iertarea, ingaduinta, intelegerea, chiar degradate, fac totusi cu putinta omenia datorita enormei lor capacitati de raspandire si contaminare. Mai mult inca. Cei ce sunt si stau intemeiati pe credinta, bun simt si omenie stiu ca sub nici o circumstanta nu se cuvine sa ucizi sau sa degradezi pe aproapele tau.

Dimpotriva, fanaticii, in numele ideii, ucid si chinuie, caci ei nu au credinta care sa-i opreasca si sa-i faca liberi (Libertatea fiind in primul rand respectul pentru libertatea celui care gandeste altminterea). Dintr-o asemenea intelegere Nicolae Steinhardt afirma ca insusirile romanesti fundamentale: mila, ospitalitatea, puterea de a ierta, pretuiesc mai mult decat inteligenta, initiativa ori indemanarea. Iar superioritatea lor se vadeste mai vartos atunci cand oamenii sunt la greu, la ananghie. Iar pãrintele Nicolae Steinhardt de la Rohia incheie intr-o forma care sta deasupra oricarui comentariu:

 

„In scoica aceasta, a unei comedii aprige si ostile, lumea romaneasca poate strabate veacurile in tot maretul ei farmec, prevestind de aci, de pe pamant, din iuresul unor intamplari mundane, paradisul a carui nostalgie nu ne va cruta nicicand“. 

 

Fragmente extrase din cartea FRAGMENTE DIN VREMEA PERSECUTIILOR, Alexandru Nemoianu



No Responses Yet to “Despre opera lui Caragiale – Nicolae Steinhardt”

  1. Scrie un comentariu

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 32 other followers

%d bloggers like this: